Din ce in ce mai multi romani se revolta din pricina loviturii de stat prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a anulat alegerile prezidentiale.
Lumea Justitiei prezinta devastatoarea luare de pozitie data publicitatii marti, 10 octombrie 2024, de catre Grupul pentru Romania – o initiativa civica din care fac parte, printre altii, fosta judecatoare CSM Gabriela Baltag, profesorii Florian Colceag, Corvin Lupu si Leon Zagrean, jurnalistul Dumitru Manea, mult mai cunoscut cu pseudonimul Miron Manega (foto 2) etc.
Grupul pentru Romania ii catalogheaza pe cei noua judecatori CCR drept „tortionari constitutionali” si ii avertizeaza ca, mai devreme sau mai tarziu, poporul roman se va ridica impotriva acestei istorice nedreptati comise de catre Curtea Constitutionala. De asemenea, initiativa civica face o comparatie intre aceasta hotarare a Curtii si infamele protocoale ale SRI cu Parchetul General, DNA si celelalte instititutii din sistemul judiciar.
In acelasi comunicat, Grupul explica in detaliu de ce hotararea CCR de anulare a alegerilor este profund nelegala. Nu intram in detalii asupra argumentelor juridice, intrucat ele sunt aceleasi cu cele pe care le-a expus zilele trecute fostul judecator Lucian Buta de la Tribunalul Cluj: tardivitatea hotararii, imposibilitatea legala de autosesizare a CCR, lipsa de valoare probatorie a documentelor emise de catre serviciile secrete etc.
Redam intregul comunicat al Grupului pentru Romania:
„Potrivit art. 146 din Constitutia Romaniei: ‘Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:
a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei;
b) se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;
c) se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;
d) hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial; exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata si direct de Avocatul Poporului;
e) solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
f) vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului;
g) constata existenta imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului;
h) da aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei;
i) vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia;
j) verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni;
k) hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic;
l) indeplineste si alte atributii prevazute de legea organica a Curtii’.
Grupul pentru Romania trage un semnal de alarma asupra pericolului si asupra gravitatii loviturii de stat date de Curtea Constitutionala a Romaniei prin anularea in integralitate a procesului electoral derulat in ceea ce priveste alegerile pentru functia de Presedinte al Romaniei.
Astfel, in urma examinarii rezultatelor obtinute in primul tur de scrutin, inclusiv dupa ce a fost convocata, la data de 28.11.2024, sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, cu toate implicatiile si consecintele generate de aceasta, a fost adoptata Hotararea nr. 31 din 2 decembrie 2024 de catre Curtea Constitutionala a Romaniei, fiind astfel confirmat si validat rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei din primul tur de scrutin de la data de 24 noiembrie 2024.
In considerentele acestei hotarari, este amintit generic faptul ca, inainte de a se pronunta asupra rezultatului alegerilor, Curtea a examinat doua cereri de anulare / doua contestatii respinse insa prin Hotararile nr. 29 si 30 din 28 noiembrie 2024, hotarari ale caror argumente nu au fost cunoscute (nefiind obligatorii pana la data de 6 decembrie 2024), intrucat nu au fost publicate in Monitorul Oficial.
Aceste solutii de respingere au fost mentionate si in cuprinsul comunicatului de presa din data de 2 decembrie 2024 emis de Curtea Constitutionala ‘in cadrul controlului pentru respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei, conferind efectivitate competentelor inscrise in Constitutia Romaniei, precum si in respectul votului popular exprimat in primul tur al alegerilor prezidentiale din anul 2024’.
Cu toate acestea, la data de 6 decembrie 2024, fara a exista nicio sesizare realizata potrivit exigentelor legale, dar mai ales constitutionale, intrucat nu este posibila, in nicio situatie, o desfasurare a activitatii Curtii Constitutionale din oficiu, a fost pronuntata de catre aceasta Hotararea nr. 32 la data de 6 decembrie 2024.
(Articolul 52 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei statueaza:
‘(1) Curtea Constitutionala anuleaza alegerile in cazul in care votarea si stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului sau, dupa caz, ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. In aceasta situatie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin in a doua duminica de la data anularii alegerilor.
(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale reprezentate in Consiliul Minoritatilor Nationale si de candidatii care au participat la alegeri, in termen de cel mult 3 zile de la inchiderea votarii; cererea trebuie motivata si insotita de dovezile pe care se intemeiaza.
(3) Solutionarea cererii de catre Curtea Constitutionala se face pana la data prevazuta de lege pentru aducerea la cunostinta publica a rezultatului alegerilor’.
Potrivit art. 10 din Legea nr. 47/1992 republicata: ‘(1) Curtea Constitutionala poate fi sesizata in cazurile expres prevazute de art. 146 din Constitutie, republicata, sau de legea sa organica.(2) Sesizarile trebuie facute in forma scrisa si motivate’.)
Mentiunea referitoare la ‘examinarea aspectelor referitoare la corectitudinea si legalitatea procesului electoral cu privire la alegerile pentru Presedintele Romaniei din anul 2024, aduse la cunostinta publica la data de 4 decembrie 2024 prin declasificarea continutului ‘Notelor de informare’ ale Ministerului Afacerilor Interne – Directia Generala de Protectie Interna, ale Serviciului de Informatii Externe, ale Serviciului Roman de Informatii si ale Serviciului de Telecomunicatii Speciale, care au fost inregistrate la Administratia prezidentiala sub nr. DSN1/1741/4.12.2024, nr. DSN1/1740/4.12.2024, nr. DSN1/1742/4.12.2024 si nr. DSN1/1743/4.12.2024, respectiv nr. DSN1/1701/2.12.2024′ nu poate fi asimilata unei sesizari scrise si motivate, astfel cum dispun exigentele legale.
Solutia mentionata a fost adoptata in absenta unei convocari procedurale a Curtii si fara a exista o instiintare prealabila a tuturor celor indreptatiti sa participe (de exemplu, reprezentantul Ministerului Public), astfel cum se intampla in mod corect.
Nu rezulta de niciunde ca Hotararea nr. 32 pronuntata de Curtea Constitutionala la data de 6 decembrie 2024 a solutionat vreo sesizare a Serviciilor de informatii mentionate mai sus sau a Administratiei prezidentiale, institutii care oricum nu se numarau printre titularii indreptatiti sa formuleze o sesizare / contestatie in situatia expusa, respectiv in ceea ce priveste anularea scrutinului desfasurat pentru alegerea Presedintelui Romaniei din anul 2024.
In paragraful 1, respectiv in practica hotararii pronuntate de Curtea Constitutionala, nu se vorbeste despre nicio sesizare supusa examinarii, astfel ca instanta de contencios constitutional a functionat din proprie initiativa in data de 6 decembrie 2024, cand a pronuntat Hotararea nr. 32, pe o sesizare din oficiu, si nu urmare a sesizarii unuia / unora dintre potentialii titulari, imprejurare care este inadmisibila.
Prin urmare, Curtea Constitutionala si-a desfasurat activitatea, la data de 6 decembrie, nu in baza unei sesizari scrise, ci din oficiu, ceea ce este contrar Constitutiei si legii de organizare si functionare.
Un alt aspect deosebit de important este reprezentat de faptul ca, pe de o parte, anterior, Curtea Constitutionala a pronuntat Hotararea nr. 31 la data de 2 decembrie 2024, prin intermediul careia a fost confirmat si validat rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei din primul tur de scrutin de la data de 24 noiembrie 2024.
Pe de alta parte, ulterior, Curtea a pronuntat Hotararea nr. 32 la data de 6 decembrie 2024, invocand acelasi temei legal (comun in ambele situatii), respectiv dispozitiile art. 146 lit. f) din Constitutie, imprejurare care probeaza ca, desi s-a pronuntat de fiecare data asupra aceleiasi situatii de fapt si a examinat aceeasi chestiune, solutiile adoptate au fost diametral opuse.
Calificam aceste doua hotarari ca fiind contradictorii, imposibil a coexista impreuna, intrucat continutul lor antagonic le exclude reciproc, ambele fiind publicate in Monitorul Oficial al Romaniei si, prin urmare, definitive si general obligatorii.
Astfel, Hotararea nr. 32, la data de 6 decembrie 2024, pronuntata de Curtea Constitutionala, nu anuleaza in niciun fel Hotararea nr. 31 la data de 2 decembrie 2024, imprejurare care conduce la concluzia ca efectele acesteia din urma sunt in continuare valabile. Nu ar putea fi primita o eventuala teorie a desuetudinii celei dintai hotarari, intrucat peste aceasta nu a trecut o perioada in masura sa-i aduca o nota de perimare.
Mai mult decat atat, daca ar fi depasita modalitatea de investire a Curtii Constitutionale (imposibil de imaginat insa), o cerere de anulare a alegerilor motivata si insotita de dovezile pe care se intemeiaza se poate face doar intr-un anumit termen, respectiv cel mult in 3 zile de la inchiderea votarii, urmand a fi solutionata de catre Curtea Constitutionala pana la data prevazuta de lege pentru aducerea la cunostinta publica a rezultatului alegerilor.
In situatia de fata, aducerea la cunostinta publica a rezultatului alegerilor din primul tur de scrutin s-a realizat deja prin publicarea Hotararii nr. 31 la data de 2 decembrie 2024 in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 1214/3.XII. 2024, astfel ca orice posibila sesizare de anulare a alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei nu mai era posibila peste termenul prevazut si peste limita mentionata mai inainte, fiind tardiva.
Mai mult decat atat, o anulare a scrutinului electoral, in situatia de fata fiind epuizat turul 1 de scrutin, nu ar fi fost posibila decat in conditiile statuate de art. 52 alin. 1 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, respectiv doar in situatie de frauda electorala, ipoteza exclusa prin pronuntarea hotararii de validare (perfect valabila), respinsa de altfel categoric si de actualul presedinte al Curtii Constitutionale, Marian Enache, cu ocazia conferintei de presa din data de 2 decembrie 2024.
Intr-un sincron aproape perfect, telepatic chiar, actualul prezident al republicii, anticipand continutul motivarii Hotararii nr. 32 la data de 6 decembrie 2024, pronuntate de Curtea Constitutionala din paragraful 22, a anuntat ca ‘El’ ramane in functie, in temeiul dispozitiilor art. 83 alin. 2 din Constitutie, care statueaza ca ‘Presedintele Romaniei isi exercita mandatul pana la depunerea juramantului de Presedintele nou ales’.
Nimic mai fals si mai nelegal. Dispozitiile art. 83 din Constitutia Romaniei trebuie interpretate coroborat, si nu izolat. Durata mandatului presedintelui este una imperativa, ca regula, fara nicio indoiala, si are o intindere de 5 ani, astfel cum retine alin. 1, respectiv: ‘Mandatul Presedintelui Romaniei este de 5 ani si se exercita de la data depunerii juramantului’.
Alin. 2 al aceluiasi articol nu poate fi examinat singular, ci in deplina legatura cu alin. 1, motiv pentru care doar in acest context, respectiv al duratei de 5 ani: ‘Presedintele Romaniei isi exercita mandatul pana la depunerea juramantului de Presedintele nou ales’.
In situatia de fata, dupa data de 21 decembrie 2024, cand va expira durata mandatului actualului presedinte, in lipsa alegerii unui alt presedinte, nu pot fi incidente dispozitiile care guverneaza regula duratei mandatului. In consecinta, presedintele Klaus Werner Iohannis nu poate uza de dispozitiile alin. 2, acesta urmand sa aiba un statut de exceptie dupa data de 21 decembrie 2024, statut pentru care pot fi aplicabile alte reglementari strict limitate, dar care nu sunt incidente in cauza – anume: starea de razboi sau / si de catastrofa.
In mod abuziv, prin paragraful 22 din Hotararea nr. 32 pronuntata la data de 6 decembrie 2024, trecand peste dispozitiile prevazute in Constitutia Romaniei in ceea ce priveste durata mandatului, asa cum apare reglementat in art. 83, Curtea Constitutionala a retinut ca sunt aplicabile dispozitiile mentionate ca regula, nu ca nu ne aflam intr-o situatie de exceptie, generata de iesirea din mandatul de 5 ani.
Astfel, Curtea Constitutionala a dispus abuziv asupra faptului ca actualul presedinte al Romaniei ‘isi exercita mandatul pana la depunerea juramantului de Presedintele nou ales’, instituind un regim prezidential nelegitim, dar mai ales neconstitutional, dupa data de 21 decembrie 2024.
Prin urmare, dupa aceasta data, ramanerea in calitate de Presedinte al Romaniei al actualului prezident, girat nelegal de Curtea Constitutionala, reprezinta mai mult decat un act de impostura; este si va fi un act de inalta tradare, fapta realizata de toti cei implicati, aflati intr-o vizibila coniventa.
Revenind la continutul ‘Notelor de informare’ emise de serviciile de informatii, note cunoscute dinainte, urmare a sedintei CSAT din data de 28.11.2024, de catre toti participantii la acest eveniment, inregistrate ulterior la Administratia prezidentiala, dupa declasificarea intervenita la data de 04.12.2024, a fost evident ca impactul acestora nu a prezentat nicio ingrijorare semnificativa la momentul aducerii lor la cunostinta celor indreptatiti.
Astfel, intre sedinta CSAT din data de 28.11.2024 si sedinta de validare a rezultatului alegerilor din primul tur de scrutin, finalizata la data de 2.12.2024 prin pronuntarea de catre Curtea Constitutionala a Hotararii nr. 31 publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1214/03.12.2024, a existat un interval de timp suficient pentru a fi supus analizei si pentru a fi valorificat un eventual risc, in situatia, in care acesta ar fi existat cu adevarat.
Nu poate fi omis faptul ca, in jurisprudenta sa anterioara, Curtea Constitutionala a opinat ca nu pot fi retinute simplele aprecieri care pot fi de natura sa creeze suspiciuni, in absenta unor probe, verificari si elemente obiective. In situatia de fata, Curtea a dat eficienta deplina, cu putere de lege, unor simple ‘informari’ pe care nu le-a supus niciunei verificari, dandu-le o valoare probanta deplina, incalcand astfel chiar propria sa practica.
Trecand peste implicatiile fara precedent ale asa-ziselor ‘informari’, aceste demersuri amintesc de metehnele fostei si actualei Securitati si sunt specifice timpurilor cand aceste institutii de politie politica controlau / controleaza puterea in stat, in toata forta si splendoarea lor.
Totodata, ele amintesc de timpurile odioaselor protocoalele de colaborare dintre institutii si servicii, cand s-au decimat, de cele mai multe ori, fara niciun drept, destinele individuale sau colective, si s-au guvernat majoritatea relatiilor existente in societate.
Informarile generale, defaimatoare si distructive au devenit astazi, pentru unii, un adevar suprem si intangibil, care nu mai necesita nicio verificare si nicio confirmare, fiind preluate ca atare. Delatorii nu au invatat nimic din lectiile istoriei.
Pentru a deveni credibile toate sustinerile formulate si pentru a proba existenta unui tratament preferential si, astfel, disproportionat al unui candidat, in raport cu alti candidati, se impunea ca pe acelasi segment comparativ sa fie examinate si situatiile celorlalti, imprejurare care nu s-a intamplat.
Solutia adoptata de Curtea Constitutionala denota nu doar un amatorism grosolan, dar mai ales o rea-credinta vizibila, toate cu scopul evident de a nesocoti si de a altera vointa unui segment important din electorat, contrar celor sustinute in comunicatul de presa din data de 02.12.2024, cand a fost mentionat, printre altele, ‘respectul votului popular exprimat in primul tur al alegerilor prezidentiale din anul 2024’.
In numele unei iluzorii vicieri a procesului de vot, facand trimitere la o propaganda ridicola, intr-o balbaiala jenanta si demna de Cartea Recordurilor, Curtea Constitutionala a Romaniei, impaunata drept aparatoarea unor principii si valori supreme, a anulat optiunea categorica a poporului roman, care si-a manifestat deschis dorinta de schimbare si de inlaturare a sistemului ticalosit care a ruinat soarta Romaniei de 35 de ani.
Toata aceasta siluire a legii s-a realizat in numele democratiei, mutilata insa ireversibil de Curtea Constitutionala, printr-un exces de putere, in absenta oricarei responsabilitati.
In cuprinsul mesajului din data de 8 decembrie 2024, transmis de Presedintele Curtii Constitutionale, Marian Enache, cu ocazia Zilei Constitutiei, regasim evidente aspecte de dezbatere politica, imprejurare anormala pentru statutul, dar mai ales pentru rolul autoritatii pe care o reprezinta si care confirma faptul ca fostul politician nu a lepadat niciodata haina pe care a purtat-o atata vreme.
Desi vorbeste despre ‘provocarile contemporane’, ‘manipulari si dezinformare’, facand apel la ‘vulnerabilitatile existente’, invocand existenta ‘unor forte care ameninta valorile fundamentale ale democratiei’, dar si indemnul de a ‘le contracara’, in realitate, actualul presedinte al Curtii uita sa spuna ca tocmai institutia pe care o conduce a dat, in ultimele luni de zile, cele mai mari lovituri democratiei nationale, pulverizand-o fara nicio retinere.
Cei 9 ‘judecatori’ ai Curtii, tortionari constitutionali, sunt direct responsabili pentru haosul si instabilitatea generate in tara, pentru pangarirea idealurilor, dar mai ales a principiilor si libertatilor romanilor.
Hotararea nr. 32 pronuntata de Curtea Constitutionala a Romaniei la data de 6 decembrie 2024, de anulare integrala a procesului electoral derulat in ceea ce priveste alegerile pentru functia de Presedinte al Romaniei, este una profund nelegala si reprezinta chintesenta unui regim abuziv care a pus in genunchi Romania timp de peste trei decenii.
Intr-un timp cu sperante de dezrobire, perseverenta poporului roman, care nu mai suporta tradarea si umilinta, jaful si slugarnicia celor care vremelnic conduc destinele tarii, a devenit astazi o realitate care nu mai poate fi ascunsa!
Sa va temeti, toti acei care ati dorit sa pierdeti sufletul acestui popor, de ziua in care vi se vor arata faptele!
Grupul pentru Romania”.
Dupa ce s-au sters la fund cu Constitutia Romaniei si cu cei aproximativ 300 de milioane de euro aruncati pt aceste alegeri anulate, Plavanul si cele 9 slugi ale sale de la CCR, tare am inpresia ca astia vor avea cu totii sorta celor „10 negri mititei” din romanul Agathei Cristie!