Într-un discurs rostit cu ocazia Zilei Recunoștinței, ambasadoarea Statelor Unite la București a părut că acceptă schimbarea politică și ascensiunea lui Călin Georgescu în fruntea României.
Potrivit unui material postat pe site-ul ambasadei SUA, ambasadoarea Kathleen Kavalec a declarat:
„România se află, acum, în mijlocul perioadei alegerilor. În toate țările, alegerile îi fac pe oameni să se gândească la direcția pe care țările lor au luat-o în trecut și pe care o pot lua în viitor.”
Speriat probabil de uriașa fierbere socială de la București, Washingtonul i-a dat indicații trimisei sale să afirme că schimbarea politică nu trebuie să fie o îngrijorare:
„În primul tur al alegerilor prezidențiale, este clar că mulți români au votat pentru schimbare. Puțini au prezis rezultatul, dar oamenii care votează pentru schimbare nu sunt un lucru neobișnuit. Aceasta este esența democrației. S-a mai întâmplat, în trecut, în ambele țări.”
Kavalec a ținut să precizeze că schimbarea nu trebuie să afecteze „alianțele și parteneriatul noastru”.
Ea a spus:
„Statele Unite și România și-au consolidat relația în timpul mandatelor a cinci președinți americani și cinci președinți români.
„Cu toate acestea, un lucru care sper că nu se va schimba, care nu trebuie să se schimbe, este încrederea noastră în valoarea alianțelor noastre și a parteneriatului nostru.”
Reacția ambasadorului Rusiei la București
Interviu acordat de ambasadorul Rusiei în România, Vladimir Lipaev, cotidianului Izvestia (27 noiembrie 2024)
Puncte principale conform Vesti din Rusia:
- În ultimii 80 de ani, a fost atins cel mai scăzut nivel al relațiilor noastre bilaterale [cu România]. Dialogul politic practic a încetat.
- O astfel de situație a apărut nu din inițiativa Rusiei. Dar România este membră a Uniunii Europene și NATO, urmează politicile externe și orientările ideologice care se formulează în aceste structuri.
- În privința comerțului, încă se mai păstrează niște legături minime, deși volumul schimburilor comerciale a scăzut de câteva ori începând din 2022 din cauza sancțiunilor ilegale și a refuzului României de a cumpăra hidrocarburi rusești.
- Fără îndoială, achiziția de resurse energetice mai scumpe, indiferent de unde provin ele, nu poate să nu se reflecte asupra bunăstării generale a cetățenilor. Dar este treaba României, dacă vor să plătească mai mult, să plătească.
- Nu ne așteptăm la schimbări serioase în cursul politicii externe [al Bucureștiului] și la vreo modificare semnificativă a atitudinii față de Rusia [după alegerile din România]. Poate există o oarecare nuanțare, dar este puțin probabil să ducă la salturi deosebite.
- Statele Unite și NATO nu își ascund intențiile de a transforma România într-un avanpost anti-rus și pledează pentru creșterea în continuare a contingentului Alianței dislocat permanent pe teritoriul țării. În același timp, din partea Moscovei chiar nu există nicio amenințare la adresa Bucureștiului.
- Apare întrebarea: vor spori oare aceste pregătiri gradul de securitatea a României? Astăzi, apartenența la NATO nu garantează securitatea, ci, dimpotrivă, prezintă un risc serios din cauza esenței agresive și expansioniste a blocului.
- În pofida propagandei anti-ruse, cetățenii români continuă să fie atrași de cultura rusă, vedem asta: în sălile de teatru este pus în scenă baletul rusesc, spectatorii vin cu plăcere să vadă „Raimonda” și „Spărgătorul de nuci”. Impusă, într-o mare măsură din afară, rusofobia nu are rădăcini adânci în România.
