George Simion
Am găsit recent un articol pe Facebook care face o comparație între mine și Donald Trump în ceea ce privește pozițiile față de Rusia și politica externă. Deși provenim din contexte politice diferite, sunt multe puncte comune între abordările noastre. În acest articol, se subliniază că amândoi punem un accent puternic pe protejarea intereselor naționale, chiar dacă metodele și retorica diferă. Trump este mai pragmatic, în timp ce eu am o poziție mai fermă, aliniată cu percepțiile României despre influența rusă în regiune. Însă, amândoi respingem influențele externe și susținem suveranitatea națională, un principiu esențial în viziunea noastră politică.
Am fost numit spion, trădător, pro-rus, cum a fost numit și președintele Americii, Donald Trump. Astea sunt etichetele pe care niște politicieni trădători, o clasă politică disperată, le-a lipit de mine. O clasă politică și un sistem speriat că un om venit din rândul poporului român vorbește pentru români și pe limba românilor, vorbește deschis și nu se lasă cumpărat și le va strica jocurile și combinațiile.
Vă spun cu mâna pe inimă, cum sunt și în afișul electoral, singurul lucru de care mă fac vinovat este că am luptat întotdeauna, de mic copil, pentru România și pentru români. Și am îndrăznit să cred în unirea țării noastre, de la Nistru până la Tisa. Și am spus mereu cu voce tare că pe ambele maluri ale Prutului trăiește același popor.
În articolul respectiv este compară retorica mea și a lui Donald Trump privind Rusia și suveranitatea națională. Se spune că amândoi susținem protejarea intereselor proprii ale țării, chiar dacă Donald Trump adoptă o abordare mai diplomatică, în timp ce eu sunt mai ferm în respingerea influenței externe, în special a Rusiei. Deși avem abordări diferite, se subliniază că suntem amândoi foarte preocupați de păstrarea independenței decizionale a țării noastre, iar politica externă trebuie să reflecte în mod clar aceste interese naționale, fără a cădea pradă presiunilor externe, fie ele economice sau politice.
Vă invit să citiți articolul publicat pe Facebook:
”Sine ira et studio! În contextul în care principala acuză a adversarilor politici la adresa lui George Simion constă în ideea că este apropiat de Rusia, am rugat inteligența artificială să facă o comparație a poziționărilor publice față de Rusia ale lui George Simion și Donald Trump. Mai jos rezultatul, foarte interesant de citit:
”Donald Trump și George Simion au abordări diferite, dar uneori parțial suprapuse, în ceea ce privește Rusia, în funcție de contextul politic din Statele Unite și România. Totuși, anumite similitudini pot fi observate în modul în care tratează subiecte legate de suveranitate și politica externă.
______________
1. 𝗥𝗲𝘁𝗼𝗿𝗶𝗰𝗮 𝗽𝗿𝗶𝘃𝗶𝗻𝗱 𝗽𝗿𝗼𝘁𝗲𝗰𝘁̦𝗶𝗮 𝗶𝗻𝘁𝗲𝗿𝗲𝘀𝗲𝗹𝗼𝗿 𝗻𝗮𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗲
* 𝐃𝐨𝐧𝐚𝐥𝐝 𝐓𝐫𝐮𝐦𝐩: A fost criticat frecvent pentru retorica sa percepută ca fiind mai blândă față de Rusia și pentru relația sa cu Vladimir Putin. El a susținut că este important să se mențină o relație constructivă cu Rusia, punând accent pe interesele Statelor Unite. De exemplu, Trump a declarat:
„Getting along with Russia is a good thing, not a bad thing. Only stupid people would think that’s bad.”
(„Să ne înțelegem cu Rusia este un lucru bun, nu rău. Doar oamenii stupizi ar crede că este rău.”)
* 𝐆𝐞𝐨𝐫𝐠𝐞 𝐒𝐢𝐦𝐢𝐨𝐧: Retorica sa față de Rusia este mai fermă, aliniindu-se poziției naționaliste și euro-sceptice. A condamnat influența Rusiei în regiune, dar, în același timp, pune accent pe o politică externă orientată spre suveranitate. El a declarat că România ar trebui să fie fermă față de Rusia, dar să-și păstreze independența decizională:
„România trebuie să fie fermă în fața agresiunii rusești, dar să nu devină o marionetă a altor puteri.”
Punct comun: Ambii lideri vorbesc despre prioritizarea intereselor naționale în relațiile internaționale, fie prin cooperare strategică (Trump), fie prin delimitare fermă (Simion).
______________
2. 𝗖𝗿𝗶𝘁𝗶𝗰𝗮 𝗶𝗻𝗳𝗹𝘂𝗲𝗻𝘁̦𝗲𝗶 𝗲𝘅𝘁𝗲𝗿𝗻𝗲 𝗮𝘀𝘂𝗽𝗿𝗮 𝗱𝗲𝗰𝗶𝘇𝗶𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗻𝗮𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗲
* 𝐃𝐨𝐧𝐚𝐥𝐝 𝐓𝐫𝐮𝐦𝐩: A criticat NATO pentru lipsa contribuțiilor echitabile ale statelor membre, ceea ce a inclus o viziune sceptică asupra implicării SUA în conflicte externe, inclusiv față de Rusia. Într-un interviu, el a spus:
„I’m not going to commit America to endless wars. We have to look at our interests first.”
(„Nu voi angaja America în războaie nesfârșite. Trebuie să ne uităm întâi la interesele noastre.”)
* 𝐆𝐞𝐨𝐫𝐠𝐞 𝐒𝐢𝐦𝐢𝐨𝐧: În mod similar, a subliniat că România trebuie să ia decizii suverane, fără să urmeze orbește directivele Uniunii Europene sau ale altor organizații internaționale. În contextul conflictului din Ucraina, Simion a pus accent pe protejarea granițelor României și pe susținerea etnicilor români din zonele afectate.
Punct comun: Ambii exprimă scepticism față de influențele externe asupra deciziilor naționale, Trump în cadrul NATO și Simion față de UE sau alte puteri globale.
______________
3. 𝗥𝗲𝘁𝗼𝗿𝗶𝗰𝗮 𝗻𝗮𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗶𝘀𝘁𝗮̆ 𝘀̦𝗶 𝗼𝗿𝗶𝗲𝗻𝘁𝗮𝗿𝗲𝗮 𝘀𝗽𝗿𝗲 𝗲𝗹𝗲𝗰𝘁𝗼𝗿𝗮𝘁𝘂𝗹 𝗰𝗼𝗻𝘀𝗲𝗿𝘃𝗮𝘁𝗼𝗿
* 𝐃𝐨𝐧𝐚𝐥𝐝 𝐓𝐫𝐮𝐦𝐩: A apelat frecvent la publicul său conservator, declarând că SUA trebuie să evite implicarea excesivă în conflictele externe, inclusiv cu Rusia, dacă acestea nu servesc direct intereselor naționale. Exemplu:
„We can be strong without being reckless.”
(„Putem fi puternici fără să fim imprudenți.”)
* 𝐆𝐞𝐨𝐫𝐠𝐞 𝐒𝐢𝐦𝐢𝐨𝐧: Deși mai critic față de Rusia, Simion folosește o retorică naționalistă care îi atrage pe susținătorii tradiționaliști și conservatori, inclusiv pe cei sceptici față de implicarea militară a României în conflicte internaționale, cerând o politică externă „pentru români, nu pentru interese străine.”
Punct comun: Amândoi își axează mesajele pe protejarea propriului electorat conservator, apelând la teme de independență și suveranitate.
______________
Diferențe semnificative
* 𝐃𝐨𝐧𝐚𝐥𝐝 𝐓𝐫𝐮𝐦𝐩: Este mai pragmatic în relația cu Rusia, promovând cooperarea dacă aceasta servește interesele SUA.
* 𝐒𝐢𝐦𝐢𝐨𝐧: Adoptă o poziție critică față de Rusia, aliniată istoriei și percepțiilor României privind influența rusă în regiune.
______________
Concluzie
Deși diferențele de context politic și istoric sunt evidente, atât Trump, cât și Simion promovează ideea că politica externă ar trebui să fie ghidată de interese naționale. Ambii evită un limbaj puternic pro-intervenționist, preferând să atragă susținători printr-un mesaj de suveranitate și protecție a intereselor naționale.”
Eu cred că noi nu ne putem compara cu SUA în ceea ce privește relația cu Rusia sau politica externă. În primul rand, România, din punct de vedere geografic,
face parte din zona numită Eurasia, iar SUA și UK sunt doua state imperialiste globaliste, cu interese total opuse acestui spațiu. În al doilea rand, România, după încheierea războiului rece dintre SUA și URSS, a fost considerată un stat învins de către SUA și UK, la fel ca și URSS, iar extinderea alianței nord atlantice, condusă de cele două state spre est, fără acordul Rusiei, cu inglobarea statelor din Europa de est, demonstrează acest lucru.
Acesta extindere s a făcut tocmai pentru a înconjura Rusia cu trupe și baze NATO, și nu pentru a asigura protecția sau securitatea statelor din Europa de est, iar România, în cadrul acestei alianțe nu este partener strategic, nici aliat al SUA și UK, ci stat ocupat, vasal și subordonat al statelor Unite și al Marii Britanii. Deci, obiectivul NATO și al celor două state, SUA și UK, a fost izolarea Rusiei, slăbirea capacității sale de apărare, destabilizarea Rusiei și extinderea sferei de influență globală a SUA NATO în Europa în detrimentul Rusiei. În al treilea rând, intrarea în UE nu a adus României nimic bun, aceasta fiind obligată să își cedeze și suveranitatea națională, politică și economică , după ce a fost ocupată de alianța militară nord atlantica, respectiv SUA NATO și pierderea independentei militare și teritoriale. Deci, în timp ce SUA acționează în relația cu Rusia de pe poziții de egalitate, ca două mari puteri nucleare, dar cu interese opuse, Rusia fiind stat suveran, independent, SUA fiind stat globalist imperialist, România este privata de toate drepturile și calitățile unui stat suveran și independent și forțată să intre în alianțe sau în conflicte dictate de SUA sau de alte interese ale marilor puteri SUA UE UK. Singura soluție pentru a ieși din această situație, pentru a deveni un stat suveran, este aceea de a ieși din alianța nord atlantica NATO, de a elimina bazele militare străine de pe teritoriul nostru, de a ne recupera suveranitatea politică, de a relua legăturile politice, economice cu toate statele, având ca prioritate legăturile cu statele din spațiul nostru geografic, în funcție de interesele noastre naționale, de relațiile istorice, dar și de a stabili ca prioritate pentru România integrarea în zona euro asiatică, Eurasia, ca stat suveran, într-o alianță globală, ca partener strategic al Rusiei și nu al NATO, alianță dictata de interesele comune ale României și ale Rusiei, de state suverane, independente, de poziția geografică și geoostrategica a statelor noastre in spațiul euroasiatic.