Datele recente analizate de Profit.ro indică o creștere semnificativă a numărului de cetățeni non-UE angajați în România, ajungând la 84.218 persoane la finalul lunii august 2024. Aceasta reprezintă o creștere de aproximativ 10.000 de muncitori în mai puțin de un an, pe fondul deciziei Guvernului de a facilita accesul muncitorilor străini în România. În ultimii trei ani, au fost aprobate contingente anuale de câte 100.000 de muncitori din afara Uniunii Europene, pentru a acoperi deficitul de forță de muncă. Totuși, autoritățile observă că mulți dintre aceștia nu rămân în țară pe termen lung, alegând să migreze către alte state din UE.
Contextul Deciziei Guvernamentale și Revizuirea Cotelor de Angajare
La sfârșitul anului trecut, Guvernul României a stabilit un contingent de 100.000 de muncitori străini pentru anul 2024. Deși inițial se vehicula o cotă de 140.000 de muncitori, aceasta a fost revizuită în scădere, în urma unei analize care a arătat că cota de 100.000 din 2023 nu fusese complet utilizată, doar jumătate dintre muncitorii străini aprobati fiind angajați efectiv. Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) a indicat, de asemenea, că cererea efectivă de muncitori străini este mai mică decât numărul permis inițial de autorități.
Rata Ridicată de Respingere a Vizelor și Principalele Motive
Un obstacol major în creșterea contingentului de muncitori străini îl reprezintă rata de respingere a vizelor de muncă pe termen lung, care a ajuns la aproape 30% în 2023, dublu față de anul precedent. Principalele motive de respingere includ lipsa documentației necesare, necunoașterea limbii engleze și chiar suspiciuni privind traficul de persoane sau riscurile la adresa securității naționale.
Distribuția Naționalităților și Evoluția Numărului de Muncitori Străini
Conform datelor oficiale, cei mai mulți muncitori non-UE din România provin din Nepal (20.636 de persoane), Sri Lanka (16.115), India (8.306), Bangladesh (6.298) și Turcia (6.240). La începutul anului 2024, numărul muncitorilor străini era de aproximativ 72.337, marcând o creștere constantă față de anul precedent. Inspectoratul General pentru Imigrări a raportat, de asemenea, un total de 80.375 de avize de muncă eliberate până la 9 octombrie 2023, cu alte aproximativ 9.700 de solicitări în curs de soluționare. În perioada 2021-2023, autoritățile au emis peste 240.000 de permise de muncă, o evoluție care reflectă intensificarea recrutării de forță de muncă din afara UE.
Provocările și Efectele Migrației Muncitorilor Străini
În pofida acestor eforturi, o proporție mare dintre muncitorii străini ajunși în România preferă să își continue drumul către țări mai dezvoltate din Europa de Vest. Estimările indică faptul că până la 40% dintre acești muncitori părăsesc România înainte de finalizarea contractelor. Situația este reflectată și de statisticile Centrului de Cazare a Străinilor Luați în Custodie Publică din Arad, unde doar în primul semestru din 2024 au fost reținuți 400 de migranți, majoritatea prinși încercând să treacă ilegal granița către Spațiul Schengen.
Implicațiile Economice și Sociale
Pentru a acoperi deficitul din anumite sectoare, România a angajat recent mii de șoferi de TIR din Filipine și personal pentru centrele de îngrijire a vârstnicilor. Cu toate acestea, unii angajatori au renunțat la muncitorii din Asia din cauza diferențelor culturale semnificative, preferând să caute alte soluții pentru suplinirea deficitului de personal.
În ansamblu, creșterea numărului de muncitori străini non-UE în România reprezintă atât o soluție, cât și o provocare pentru piața forței de muncă. În timp ce măsurile guvernamentale facilitează accesul acestor muncitori, rata de retenție rămâne o provocare majoră, iar autoritățile sunt nevoite să găsească soluții pentru a reduce migrația lor către Vest și pentru a asigura o integrare eficientă în economia locală.
