Ți-ai cumpărat 1 kg de mere? Tocmai ce-ai crescut, fără să vrei, datoria României. România este a cincea țară din UE ca teren arabil și cu cei mai mulți agricultori, dar importă enorm. Din ce? Din orice.
Peste 26 milioane de euro ne-au costat importurile de fructe din ultimele 6 luni, potrivit datelor INS. Banii aceștia se văd în deficitul balanței comerciale, care a crescut îngrijorător. Sau în deficitul de cont curent de care tot pomenește Isărescu în limbajul mai „păsăresc” al bancherilor centrali, atunci când se plânge de cât de mari au ajuns la noi deficitele„ gemene”- cel de cont curent și cel fiscal.
Economist: Între 66-75% din consumul de orice, de la mere și haine la autovehicule, vin din import
România este a cincea țară din UE ca mărime a terenului arabil și are cea mai numeroasă populație care lucrează în agricultură. Cu toate acestea, mâncăm mere aduse din Polonia, usturoi adus din China sau roșii grecești.
La mere avem 4,8% din producția europeană, în vreme ce polonezii au 26%, de pildă.
„La importuri suntem campioni și, conform datelor BNR, între 66-75% din consumul de orice, de la mere și haine la autovehicule, vin din import. Și nu e că nu avem noi producție de mere”, explică economistul șef al UiCredit pe Europa Centrală și de Est Dan Bucșa.
”E penibil să importăm 70% din mere în condițiile în care avem clima necesară să producem câte fructe vrem noi și, mai ales, să le aducem în comerț. Nu trebuie să reinventăm noi roata sau apa caldă. Ne uităm cum fac polonezii, de exemplu, și putem să facem și noi la noi în țară”, adapugă Bucșa.
Pentru agricultură anul acesta a fost prost, din cauza secetei. „Dar nu suntem numai noi afectați, ungurii sunt și ei afectați, la fel ca polonezii, ucrainenii și rușii. Din cauza secetei, la anumite produse, probabil prețurile vor crește mult mai repede; de exemplu la ulei de floarea-soarelui. Rusia, Ucraina și România împreună produc cam 40% din producția mondială fiscalizată de ulei de floarea-soarelui”, mai spune economistul român.
Cum a ajuns Polonia cel mai mare producător european de cidru din mere
Bucșa a dat exemplul Poloniei, care aveau Rusia ca principală piață de export pentru merele lor. „Când a început războiul, exporturile lor acolo s-au oprit. Cum n-au mai trimis mere rușilor, s-au reorientat către cidrul din mere. Acum, Polonia este cel mai mare producător european de cidru din mere. De unde polonezii nu existau pe această piață în 2022, acum ei produc mai mult decât Franța sau Marea Britanie, care sunt băutorii tradiționali de cidru făcut din măr. În doi ani au reușit asta! Deci se poate, atât timp cât există o coordonare la nivel guvernamental. Din păcate, nu avem flexibilitatea asta!”, mai spune Dan Bucșa.
Țara noastră înregistrează un export net negativ în cazul mai multor produse agricole, spune și șeful INS, Tudorel Andrei. Altfel spus, importă mai mult decât exportă. E și cazul fructelor şi produselor din fructe, cu referire în special la mere”, explică Andrei.
Șeful INS: Importăm 9,3 kg mere/persoană și exportăm doar 1,8 kg/persoană
La fructe, disponibilul pentru consum mediu pe o persoană, circa 111 kg, este satisfăcut în proporţie de peste 55% prin excedența importului asupra exportului.
„Importăm în medie 67,7 kg de fructe /persoană şi exportăm numai 5,8 kg/persoană, rezultând o valoare negativă a exportului net de aproape 62 kg/persoană. Din păcate, la mere- produsul cu cantitate prevalentă în grupa fructelor- nu avem capacitatea de a asigura satisfacerea disponibilului de consum uman din producţia proprie. Importăm în medie pe o persoană 9,3 kg mere și exportăm o cantitate nesemnificativă, de numai 1,8 kg/persoană” , spune șeful INS.
Asta deși suntem, repet, a cincea țară ca suprafață arabilă din Europa.
„În perioada 2007 – 2020, la fructe s-au acumulat deficite enorme : 2,7 miliarde de euro, iar tendința e de creștere. În 1990 – 2006, la fiecare tonă de fructe exportată, ţara noastră importa 3,9 tone. În 2007-2020, la fiecare tonă exportată, importam peste 14 tone de fructe.
În bani, la fiecare 1.000 de euro fructe exportate, importam de 2.500 de euro în perioada 1990 – 2006, pe când, în perioada de preaderare, la fiecare mie de euro de fructe exportate, s-au realizat importuri de 6.200 de euro.
Câteva posibile explicații
„Dacă ne uităm la dimensiunea fermelor, dimensiunea medie a fermei în România este 3,7 hectare ceea ce este ridicol, pentru că nu ai cum să faci agricultură eficientă pe o suprafață de 3,7 hectare. Vecinii noștri iarăși pare că au furat startul și ne-au luat-o înainte. În Bulgaria, dimensiunea fermei e de 5-6 ori mai mare și au o viteză de comasare foarte mare. La noi cred că ar trebui prioritizată stimularea comasării pentru a crește eficiența”, explica la o conferință de specialitate economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru.
Avem peste 86% din ferme care consumă mai mult de 50% din ce produc și în același timp avem printre cele mai mari ponderi din Europa a fermelor în care managerul are peste 65 de ani.
„Avem manageri de exploatații îmbătrâniți și lucrul ăsta evident că are și implicații majore. Dacă ne uităm la educația celor care fac agricultură sau la ponderea celor care spun că învață meserie la locul de muncă sau la cei care nu au beneficiat de un training complet și s-au bazat doar pe experiența proprie, în România avem ponderea cea mai mare”, conchide Ionuț Dumitru, de la Raiffeisen Bank.
Sunt NUMAI SI NUMAI trădători de neam și Țară, vicleni și hoți pentru ei înșiși.
Avem cei mai proști conducători!
Dar populaţia care acceptă astfel de slugoi (trădători de ţară), cum ar putea fi numită?