Deși este responsabilă pentru puțin peste 7,4 % din emisiile de CO2, Uniunea Europeană și-a asumat să reducă cu cel puțin 55% emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial, însă acest plan se dovedește mai mult o utopie, decât o soluție capabilă să salveze ceva din această lume.
Un exemplu concret vine de la mașinile electrice, pe care UE le-a prezentat ca fiind salvarea planetei, dar care nu au reușit să confirme această ipoteză. Dimpotrivă.
O analiză realizată de Hotnews demonstrează că mașinile electrice prezintă suficient de multe probleme, încât să nu fie preferate de cetățenii europeni. În plus, costurile și materiile prime insuficiente confirmă că planul salvator al UE este nerealist și irealizabil.
Green Deal-ul european
Din decembrie 2019, UE a inițiat o nouă etapă din Green Deal. UE și statele sale membre s-au angajat să reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% (faimosul obiectiv Fit for 55) până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.
Trebuie amintit că UE-27 este responsabilă pentru puțin peste 7,4% din emisiile de CO2, China pentru 30,7%, India pentru 7,6% și restul Asiei pentru 20,3%, potrivit Ourworldindata.org. Chiar și așa, industria europeană a automobilelor a demarat o transformare semnificativă în direcția electrificării, cu efecte profunde pe mai multe fronturi, notează sursa citată.
1,5 milioane de locuri de muncă sunt amenințate
În februarie 2023, Parlamentul European a repetat că producția de motoare cu ardere internă (așa-numitele motoare termice) ar trebui să fie oprită până în 2035, un pas considerat decisiv pentru atingerea neutralității climatice în 2050.
Un pas istoric, dar nu lipsit de riscuri. În urmă cu un an, un studiu realizat de Boston Consulting Group trăgea un semnal de alarmă din cauza provocărilor deglobalizării și ale tranziției energetice.
BCG a estimat un declin al mașinii europene de la o cotă de piață globală de 26% la 12% în 2040, odată cu avansul concurenței asiatice și americane. Cu până la 145 de miliarde de euro mai puțin PIB, 1,5 milioane de locuri de muncă pierdute și un incendiu bursier de aproape 300 de miliarde.
O certitudine: 2024 arată un blocaj al pieței mașinilor electrice
O alegere controversată, așadar, infama interdicție până în 2035 (precedată de costurile industriale foarte ridicate ale standardelor Euro 7, în vigoare de la 1 iulie 2027), dar poate încă nu cu adevărat definitivă. Iar motivul este următorul. 2024 dovedește că piața automobilelor cu baterii nu a decolat încă, conform așteptărilor ecologiștilor, dar mai ales ale producătorilor.
Aceștia din urmă, la nivel mondial, au planificat investiții colosale, depășind 500 de miliarde de dolari între 2022 și 2026, potrivit AlixPartners.
Numai principalul grup european, Volkswagen, a prevăzut investiții de 180 de miliarde în ultimul său plan 2023-2028. O mare parte (122 de miliarde) pentru a sprijini dezvoltarea de software și dezvoltarea gamei de vehicule electrice.
Vânzările în scădere
Dar în primele luni ale anului 2024, toți producătorii europeni, confruntați cu cifre de vânzări și comenzi mai slabe decât se așteptau pentru vehiculele electrice, au început să își revizuiască planurile, reducându-și obiectivele până în 2030.
Mercedes-Benz, de exemplu, a redus ponderea vehiculelor electrice și hibride plug-in la 50%, față de 100% cât era prevăzut. Altfel spus, nu mai au încredere că în 2035 vor ”extermina” mașinile pe benzină și motorină.
La urma urmei, obiectivul pentru 2025 a fost, din nou pentru compania din Stuttgart, 50% mașini electrice. Greu de atins, având în vedere că în anul curent nu va trece de 21%.
Însăși VW, ca și Renault, a confirmat că nu există cale de întoarcere, electricitatea este viitorul. Între timp, la Wolfsburg, se lucrează obsesiv la costuri și la dezvoltarea unor motoare mai populare, cum ar fi cele hibride.
Toți marii jucători au asigurat că, cel puțin pentru încă un deceniu, vor continua să producă motoare termice excelente, care poate vor fi alimentate de combustibili mai sustenabili decât combustibilii fosili tradiționali, cum ar fi e-combustibilii sau combustibilii sintetici.
Între timp, începutul anului 2024 a fost moderat pozitiv pentru piața auto: +4,6% la 4,6 milioane de unități, după -3% în mai. Dar cota vehiculelor electrice cu baterie, spun datele ACEA, a fost staționară de luni de zile la aproximativ 12,5%, o cifră actualizată după lovitura (-12%) din mai, determinată de prăbușirea pieței germane (-31%), orfană de luni de stimulente.
Ce dezavantaje au mașinile electrice
- Prețurile încă prea ridicate în raport cu modelele termice similare – și vor rămâne astfel timp de mai mulți ani, potrivit lui Ola Källenius, CEO Mercedes-Benz).
- Rețeaua de reîncărcare încă insuficientă.
- Scăderea prea rapidă a valorii reziduale ca urmare a unui climat foarte concurențial care îi împinge pe principalii jucători, precum Tesla, să acționeze prea des asupra listelor de prețuri, ceea ce aduce un prejudiciu foarte grav pentru flote.
Aceștia și alții sunt factori care joacă împotriva unui adevărat boom. Ca să nu mai vorbim de faptul că piața europeană a automobilelor ar trebui să înregistreze o creștere foarte moderată (maximum +1%) până în 2027.
Situația din România
România produce peste 500.000 de mașini Dacia și Ford pe an. În prezent, nu se produc vehicule electrice cu baterii, dar Ford a anunțat că va începe să construiască mașini complet electrice spre sfârșitul anului 2024, cu modelul Puma EV. Mașinile electrice sunt încă o raritate în țară: există aproximativ 50.000 dintr-un total de 8 milioane de vehicule, mai puțin de un procent. Dacia Spring este cel mai bine vândut model electric.
În 2023, au fost înmatriculate peste 15 mii de mașini electrice, un record, dar acestea rămân puține pentru că sunt încă prea scumpe.
În plus, mulți români fac drumuri lungi cu mașina prin țară sau în Grecia, Turcia și Bulgaria pentru vacanțe: autonomia redusă a mașinilor electrice este o mare problemă, deoarece călătoria ar necesita mult mai mult timp și o planificare meticuloasă.
