Intervenția Franței în Ucraina – Cinci scenarii

Datoria noastră este să ne pregătim pentru toate scenariile”, a spus din nou Emmanuel Macron pe 16 martie pentru Le Parisien . „Nimic nu trebuie exclus”, avertizase el deja pe 26 februarie, scrie Le Figaro.

• Scenariul nr.1: Franța înființează fabrici în Ucraina
• Scenariul nr.2: soldații curăță, antrenează și operează anumite echipamente
• Scenariul #3: Protejați Odesa
• Scenariul nr.4: armata franceza creeaza o zona de protectie
• Scenariul nr. 5: confruntarea în tranșee

Ucraina suferă. Avdiivka, fortificată din 2014, a căzut , ajutorul american întârzie și muniția începe să se epuizeze. „Supraviețuirea Ucrainei este în pericol. […] Nu au timp de pierdut ”, a declarat Lloyd Austin, secretarul american al Apărării, după o întâlnire NATO din 19 februarie. Donald Trump, care conduce în sondaje pentru următoarele alegeri prezidențiale, le cere susținătorilor săi să blocheze un ajutor de 60 de miliarde de dolari pentru Kiev , apărat de rivalul său Joe Biden. În Europa, Emmanuel Macron a atras furia Aliaților, discutând deschis despre posibilitatea de a trimite „trupe pe teren” în Ucraina.

Dacă ar fi trimise trupe, Președintele, în calitate de șef al Forțelor Armate, ar da ordinul și ar trebui să informeze Parlamentul „cel târziu la trei zile de la începerea intervenției” . Emmanuel Macron ar avea așadar legitimitate constituțională pentru un astfel de dispozitiv, însă „ar presupune acceptarea de către populație. Nu neapărat cu entuziasm, dar măcar cu un grad de acord ”, notează generalul Michel Yakovleff, fost înalt oficial NATO. 76% dintre francezi sunt împotriva trimiterii de trupe, potrivit unui sondaj.

„Ar apărea trei întrebări: în primul rând, ce ar spune președintele când sicriele se vor îngrămădi? Ne putem imagina impactul asupra credibilității sale și a opiniei franceze…; Dacă soldații noștri ar fi loviți într-o misiune de control a zonei, am riposta? ; În cele din urmă, nu este sigur că Statele Unite îi vor lăsa pe francezi să intre singuri în luptă!” , subliniază o sursă militară.

Prezența militară franceză, dacă ar avea loc, ar putea lua mai multe forme, cu o altă amprentă. Mai presus de toate, ar fi limitata. Parisul ar putea disloca 20.000 de soldați în 30 de zile, asigură șeful Statului Major al Armatei, generalul Pierre Schill, în Le Monde din 19 martie. Următoarele scenarii sunt fictive, dar plauzibile. Ele se bazează pe precedente sau declarații ministeriale.

Scenariul nr.1: Franța înființează fabrici în Ucraina

În acest prim scenariu, Franța ar urma să înființeze fabrici de arme, atât pentru producție, cât și pentru întreținere în stare operațională, în Ucraina. Compania britanică BAE Systems a semnat un contract pentru producerea de arme de calibru mic, iar germanul Rheinmetall a planificat o fabrică pentru repararea tancurilor. „Companiile franceze vor crea parteneriate cu companii ucrainene pentru a produce piese de schimb pe pământul ucrainean, poate chiar mâine muniție ”, a explicat ministrul Sébastien Lecornu, la RMC pe 8 martie.

Armata franceză are, de fapt, o structură de menținere a echipamentului în stare operațională. Cu toate acestea, înființarea de fabrici ar fi probabil, ca BAE și Rheinmetall, să fie efectuată de civili. „Am mari îndoieli cu privire la un astfel de proiect. Contractele de asigurare ar fi atât de mari încât fac improbabilă realizarea lui ”, reacționează generalul (2S) François Chauvancy, consultant în geopolitică, doctor în științe ale informației și comunicării.

Aceste fabrici, care produc materiale cu valoare adăugată foarte mare, ar reprezenta o țintă primordială pentru armata rusă. „Rezultatele unei implantări, în orice caz, ar da roade abia după câteva luni ”, subliniază sursa militară. Fabricile dintr-o țară apropiată, dar membră a NATO, ar putea fi așadar mai eficiente. „Lovitura politică” ar fi cu siguranță mai mică.

Scenariul nr.2: soldații antrenează și operează anumite echipamente

„Nu există modalități de prezență militară care să nu fie cobeligerantă? Mă gândesc la eliminarea minelor, la antrenarea soldaților ucraineni pe propriul lor pământ”, a adăugat Sébastien Lecornu la RMC pe 8 martie . Soldații ucraineni sunt deja antrenați în Franța și Polonia de armata franceză. Aici, ei ar fi pe pământul lor. „Este fezabil din punct de vedere tehnic, dar trebuie să ne întrebăm dacă acest antrenament va accelera uzura rușilor ”, se întreabă sursa militară. Asistența militară operațională în jargon este o specialitate a armatei franceze care antrenează numeroși parteneri, în special africani.

„Orice stat își poate antrena aliații și chiar și ofițeri secunzi în statul major. Această ipoteză implica mai puțin Franța. Cu toate acestea, dacă soldații ar fi uciși, ar trebui să existe o justificare pentru pierderi” din partea autorităților politice, notează generalul Chauvancy. Eliminarea minelor ridică aceleași întrebări. Franța este capabilă să trimită specialiști, dar trebuie să își justifice politic pierderile în fața opiniei publice.

În ceea ce privește operatorii, „dacă echipamentele noastre livrate au nevoie de asistență tehnică, este probabil ca formatorii să fie deja la fața locului” , adaugă generalul Chauvancy. „Ceea ce se face în ceea ce privește achiziționarea țintei și sprijinul pentru achiziția țintei de către britanici și francezi [pentru rachetele SCALP și Storm Shadow] nu poate fi făcut de Germania”, a denunțat Olaf Scholz la începutul lunii martie, dezvăluind astfel prezenţa operatorilor din ambele ţări în Ucraina . „Armata germană nu trebuie să fie legată în niciun moment și în niciun loc de țintele pe care le atinge acest sistem”, a adăugat el. Franța, în acest scenariu, ar oficializa o prezență „dezvaluita deja” de cancelarul german.

Scenariul #3: Protejarea Odesei

„Oricum, în anul care vine, va trebui să trimit soldați la Odesa”, ar fi spus Emmanuel Macron pe 21 februarie la Elysée, potrivit Le Monde . Șeful statului se teme de o creștere a prețurilor cerealelor și de o extindere a conflictului spre Moldova în cazul cuceririi rusești a portului Odesa, a explicat cu o zi înainte Le Canard Enchaîné . Cele trei porturi din Odesa au reprezentat 64,8% din toate exporturile și 67% din importurile ucrainene în 2019. Prin el au trecut 91,4 milioane de tone de mărfuri . În plus, ele permit exportul de cereale, esențial pentru a evita o foamete globală.

În acest scenariu, armata franceză ar desfășura soldați pentru a asigura securitatea terestră și aeriană a Odessei. „Rușii nu au mijloace, în acest stadiu, să ajungă la Odesa. Pe de altă parte, pot crește loviturile cu rachete ”, spune Nicolas Tenzer. O prezență franceză „ne-ar pune în contact direct cu armata rusă. Este fezabil, da, dar cu riscuri enorme și resurse importante. Simbolul ar fi cu siguranță puternic”, indică generalul Chauvancy. Concret, Franța ar putea „desfășura o prezență antiaeriană, ca un sistem Mamba” , ilustrează el.  „Să nu o ascundem, cu un astfel de scenariu, am fi în confruntare cu forțele ruse ”, se teme o sursă care lucrează într-un grup mare din industria militară franceză. Puterea politică ar trebui, așadar, să-și justifice prezența în rândul opiniei publice, precum și eventualele decese care ar putea avea loc.

„Forțele ar fi desfășurate sub autoritatea ucraineană pentru a asigura o misiune de protecție a zonei. În acest caz, ar trebui declarată și o zonă de excludere a zborului. Cu toate acestea, Franța poate desfășura doar două brigăzi pentru a acoperi un front cu o lungime de 80 de kilometri și se pune și problema răspunsului în cazul unor lovituri asupra trupelor noastre ”, notează generalul Chauvancy. Logistica unei astfel de desfășurări de forță ridică, de asemenea, întrebări. Le Monde a dezvăluit că Germania a interzis tancurilor franceze să folosească drumul pentru a merge în România, forțând armata să folosească trenuri. Franța ar deveni, de asemenea, o parte de facto a conflictului.

Scenariul nr. 5: confruntarea în tranșee

Acest scenariu, cel mai improbabil, ar vedea trupele franceze luptând cu armata rusă alături de ucraineni. „Am fi o parte a conflictului pentru că am angaja forțele armate împotriva unui inamic comun ”, explică Julia Grignon , profesor de drept la Universitatea Laval din Quebec și cercetător la Irsem, centrul de cercetare strategică al Școlii Militare. „Acest lucru ar echivala cu declararea de război Rusiei ”, explică un expert apropiat Ministerului Forțelor Armate.

„Costul politic ar fi semnificativ. Președintele ar fi obligat politic să ceară votul parlamentar, pentru că opinia publică nu ar înțelege că sicriele se întorc în masă fără consultare ”, dă asigurări generalul Chauvancy. Apoi, Franța poate disloca doar 20.000 de soldați în 30 de zile, față de aproape un milion de soldați ucraineni. O proiecție de forță ar fi o provocare logistică semnificativă, nemaivăzută de la Operațiunea Daguet de la sfârșitul anului 1990, cu desfășurarea a 12.500 de francezi. Ar necesita o extindere rapidă a producției de muniții și vehicule. La fața locului, cele două armate cu metode diferite ar trebui să coopereze în ciuda barierei lingvistice.

Franța, dacă s-ar angaja într-o astfel de operațiune, ar trebui, așadar, să găsească sprijin din partea aliaților săi.

 

[dntplgn recurring_amt1="5.00" recurring_amt2="10.00" recurring_amt3="20.00" item_name="Donatie"]