Contrar aparențelor, cardurile bancare și plata cu smartphone nu au înlocuit numerarul care păstrează un loc aparte în viața de zi cu zi a francezilor: dovadă cel mai recent sondaj Ifop realizat pentru Monnaie de Paris dezvăluit marți, 19 martie, scrie Le Figaro.
Generalizarea cardurilor bancare, creșterea tranzacțiilor contactless …cash-ul părea sortit să dispară din viața de zi cu zi. Sfidând toate previziunile, plățile în numerar rezistă totuși: francezii rămân atașați de „cash”, dovadă cel mai recent sondaj Ifop realizat pentru Monnaie de Paris dezvăluit marți, 19 martie. Conform rezultatelor acestui sondaj realizat în septembrie 2023, 83% dintre francezi rămân atașați de monede și bancnote: cu patru puncte mai mult decât anul trecut. Și mai surprinzător, 74% dintre cei peste 18 ani efectuează tranzacții cu numerar în fiecare zi, față de doar 68% care le foloseau zilnic anul trecut.
Instituțiile monetare nu spun altceva. Cash-ul „rămâne, în 2022, cel mai folosit mijloc de plată în volum la punctele de vânzare din Franța”, a asigurat Banca Centrală Europeană în ultimul său studiu anual. Cifrele de la Banque de France vorbesc de la sine: în 2022, una din două plăți era încă făcută în numerar în Franța. Retragerile înregistrează și ele o creștere, de aproximativ 5% între prima jumătate a anului 2022 și prima jumătate a anului 2023, potrivit GIE Cartes Bancaires. „Este dificil de evaluat ponderea numerarului în tranzacțiile reale, din cauza anonimatului specific numerarului”, explică Christophe Baud-Baudrier, directorul activităților fiduciare la Banque de France. „Dar îl putem măsura indirect, prin sondaje de opinie, biletele pe care le emitem și retragerile efectuate la bancomate.” Și, dacă managerul nu menționează un „întoarcere a cashului”, el afirmă că discursurile care prevăd dispariția acestuia sunt într-adevăr „excesive”. „Pe o perioadă medie și lungă, numerarul scade, dar inflația susține utilizarea numerarului”, spune el.
Inflația, „prietenul” numerarului
Inflația crește automat cantitatea retragerilor de numerar, care trebuie să fie mai mare pentru a ține pasul cu creșterea prețurilor. Dar dincolo de această consecință logică, perioada inflaționistă redă francezilor gustul pentru numerar. „Natura materială, tangibilă a bancnotei și a monedelor îi poate liniști pe cei care au un buget restrâns”, crede Christophe Baud-Baudrier. Plățile în numerar revin la casele din supermarketuri, determinate de fenomenul de „umplutură” . „Constă în retragerea de numerar de la bancă la începutul lunii pentru a-ți vizualiza bugetul și a-l distribui în plicuri pentru fiecare tip de cheltuială, obiectivul fiind evitarea oricăror depășiri a bugetului ”, explică directorul.
O secretară în vârstă de 34 de ani, Linda s-a obișnuit cu această metodă de a „ își gestiona mai bine bugetul ”. „ Am adoptat sistemul de plicuri pentru a economisi bani. De atunci chiar reușesc să pun puțin deoparte .” Folosindu-și cardul de credit, tânăra de treizeci de ani nu a reușit să facă asemenea eforturi pentru cheltuielile ei. „Având un card bancar te face să te simți ca un jucător de cazinou, ești foarte repede atras de achiziție, de cumpărare”, suspină ea.
Cash-ul e o garanție pentru buget? „ Ceea ce este cert este că gospodăriile fragile din punct de vedere financiar, uneori supraîndatorate, folosesc numerar mult mai mult decât populația medie ”, notează Christophe Baud-Baudrier. Ca să nu mai vorbim de ponderea încă semnificativă a francezilor care nu dețin un card de credit (3,3 milioane în 2020), sau chiar un cont bancar (500.000 în 2017). De asemenea, banii în numerar rămân esențiali, în special în timpul sărbătorilor de sfârșit de an, fie pentru cadourile de Revelion, fie pentru tradiționalele „plicuri” pe care le oferim celor dragi. „ Urăsc să fiu luat prin surprindere în timpul Anului Nou, așa că am mereu bani acasă”, spune Odile, o pensionară.
Cardul de credit, nu întotdeauna binevenit printre comercianți
De asemenea, este nevoie de numerar la cumpărături, în special la comercianții mici. „ Sunt băcan și plățile în numerar sunt departe de a fi încheiate , așa cum vor ei să credem ”, asigură Bertrand, proprietarul unui mic magazin de lângă Nevers. Cu toate acestea, le permite clienților săi să plătească „fără contact” de la un euro de achiziție și de la 10 euro cu codul. „Pentru oameni, numerarul este încă unul dintre ultimele lucruri care rimează cu libertate, departe de bănci”, comentează el. Comercianților le place și să stea departe de comisioanele impuse de unitățile bancare (comision de schimb stabilit de rețelele de carduri, comisioane de rețea, marja bancară etc.), la care trebuie adăugate închirierea și abonamentul la terminalul de plată. „Comercianții au dreptul de a refuza plățile cu cardul”, amintește Christophe Baud-Baudrier. În schimb, întreprinderilor le este interzis să refuze cashul- o practică care este din ce în ce mai răspândită. Unitățile care sunt reticente în a transporta bilete pot cere cel mult clienților să facă o depunere.
Monede și bancnote, o armă a libertății față de bănci: argumentul este valabil și în ceea ce privește economiile. Pentru că numerarul este folosit în principal pentru a economisi, mult mai mult decât pentru a plăti. „ Se estimează că doar 2 din 10 bancnote emise în zona euro sunt folosite pentru a plăti ”, spune directorul Banque de France. „ Alte patru circulă în întreaga lume, în special în țările în care nu există încredere în sistemul bancar sau în moneda națională, iar ultimele două sunt economisite în zona euro ”. În Franța, doar 15% din bilete ar putea fi folosite în scopuri tranzacționale. Aceasta înseamnă că economiile „sub saltea” funcționează la capacitate maximă.
Bani cash, „bani murdari”?
Cu toate acestea, nu există niciodată un consens complet cu privire la numerar. „Franța menține, în ansamblu, o abordare foarte prudentă a bancnotelor ”, consideră Christophe Baud-Baudrier. Franța este, de asemenea, una dintre rarele țări care limitează plățile în numerar la 1000 de euro. „ În restul lumii, acest plafon este mai mare, alte țări nu au deloc. Este o altă abordare culturală .” Cash-ul evocă economia subterană, fluxurile ilicite, „bani murdari”, fără a putea însă măsura cu precizie amploarea acesteia. Banca Franței estimează că 5% din bancnotele aflate în circulație ar putea face parte din economia subterană. Dar escrocii 2.0 sunt acum mai familiarizați cu criptoactivele decât cu „valizele de bani cash”.
Una dintre cele mai mari amenințări la adresa numerarului rămâne scăderea bancomatelor (ATM). Dacă, în ultimul său studiu, Banque de France estimează că 98% dintre cei peste 15 ani au un bancomat la mai puțin de 15 minute de reședința lor, situația s-ar putea schimba rapid. „ Situația rămâne adecvată, dar deficitul este mai accentuat în anumite zone rurale”, comentează directorul Băncii Franței. ATM-urile sunt scumpe pentru bănci: costuri de aprovizionare, întreținere, intrari și plecări ale transportatorilor de numerar… Pentru a reduce factura, BNO Paribas, SG și Crédit Mutuel Alliance Fédérale au stabilit un acord asupra unui proiect de a-și pune în comun bancomatele: doar 7.000. punctele de retragere ar trebui să rămână până în 2025, comparativ cu aproximativ 15.000 de bancomate în prezent. O lovitură finală pentru „cash”?
[dntplgn recurring_amt1="5.00" recurring_amt2="10.00" recurring_amt3="20.00" item_name="Donatie"]
