Fostul premier de stânga al Slovaciei, Robert Fico, l-a învins pe rivalul său progresist în alegerile parlamentare, după ce a făcut campanie pentru a pune capăt ajutorului militar acordat Ucrainei, arată rezultatele parțiale, scrie Reuters. De asemenea, Robert Fico a promovat ideea unor relații mai calde cu Rusia, iar victoria sa va schimba radical traiectoria țării.
Partidul SMER-SSD al lui Fico conducea cu 23,37% din voturi, după numărarea a 98% din voturi. Partidul liberal Slovacia Progresistă (PS) a urmat cu 16,86%, iar partidul HLAS (Vocea), care ar putea deveni pivotul pentru formarea următorului guvern, a fost al treilea cu 15,03%.
Un guvern condus de Fico și de partidul său SMER-SSD ar însemna că Slovacia, membră NATO, s-ar alătura Ungariei în contestarea consensului Uniunii Europene privind sprijinul acordat Ucrainei.
„Vrem să evaluăm totul, așa că vom aștepta rezultatele finale”, a declarat Robert Kalinak, un candidat SMER-SSD și aliat de lungă durată al lui Fico, adăugând că partidul va comenta rezultatele duminică.
Sondajele la ieșirea de la urne au favorizat PS, dar rezultatele au fost în favoarea lui Fico, deschizând perspectiva ca acesta să câștige un al patrulea mandat de premier, după ce a condus guvernele din 2006-2010 și 2012-2018.
Fico s-ar putea alinia cu HLAS, care s-a desprins de SMER-SSD în 2020, și cu Partidul Național Slovac naționalist, care a obținut 5,68%.
„Distribuția locurilor confirmă HLAS ca fiind un partid fără de care nu poate fi alcătuită nicio coaliție guvernamentală care să funcționeze în mod normal”, a declarat Pellegrini. „Dacă mă întrebați dacă preferăm vreo combinație sau coaliție, vreau să vă spun că deloc”, a spus acesta.
Orice coaliție pe care PS ar putea să o formeze ar avea probabil nevoie de HLAS și ar include mai multe partide de dreapta sau conservatoare din punct de vedere social, ceea ce i-ar atenua eforturile sale progresiste din punct de vedere social și de integrare în UE.
Cum a câștigat Fico alegerile
Fico a profitat de nemulțumirea față de o coaliție de centru-dreapta, al cărei guvern s-a prăbușit anul trecut, declanșând alegerile cu șase luni mai devreme. În campania electorală, el a subliniat îngrijorarea cu privire la creșterea numărului de imigranți care trec prin Slovacia spre Europa de Vest.
Reuters notează că punctele de vedere ale lui Fico reflectă sentimentele în mod tradițional calde față de Rusia în rândul multor slovaci, care s-au întărit pe rețelele de socializare de când a început războiul din Ucraina. De asemenea, el s-a angajat să pună capăt livrărilor militare către Ucraina și să se străduiască să poarte discuții de pace – o linie apropiată de cea a liderului Ungariei, Viktor Orban, dar respinsă de Ucraina și aliații săi, care spun că acest lucru nu ar face decât să încurajeze Rusia.
Analiștii și diplomații susțin că Fico ar putea îmblânzi această retorică dacă va prelua puterea, așa cum a făcut în trecut.
Rusia, acuzată că s-a implicat în alegerile din Slovacia
Votul este crucial „deoarece abordarea față de Rusia sau Ucraina reprezintă o linie de dezbinare”, a declarat vicepreședinta Comisiei Europene, Věra Jourová, politiciana cehă responsabilă de afacerile digitale și democrație la nivelul UE.
De asemenea, UE organizează propriile alegeri pentru Parlamentul European, în iunie anul viitor. Polonia își va alege următorul guvern pe 15 octombrie, în cadrul unor alte alegeri critice care ar putea influența perspectivele Rusiei în războiul său din Ucraina.
Riscul ca Moscova să se amestece în alegerile UE de anul viitor este „deosebit de grav”, a spus Jourová. „Statul rus s-a angajat în războiul ideilor pentru a polua spațiul nostru informațional cu jumătăți de adevăruri și cu minciuni, pentru a crea o imagine falsă că democrația nu este mai bună decât autocrația”, a spus ea.
Comisia și autoritatea de reglementare a presei slovace au avut o serie de întâlniri la Bratislava, la începutul acestei luni, cu companii precum Meta de la Facebook, Alphabet de la Google și TikTok, spunându-le să investească mai mult pentru a reduce riscurile, a relatat luni POLITICO. Jourová a spus că țara este „un teren fertil” pentru narațiunile rusești pro-război, reiterând temerile similare din partea cercetătorilor independenți și a organului de control al presei din țară.
Un sondaj realizat de think tank-ul GLOBSEC, în martie, a arătat că 53% dintre slovaci cred că alegerile vor fi manipulate. Autoritatea de reglementare a mass-media din Slovacia a remarcat anterior că Meta a contractat un singur verificator de fapte pentru Facebook, ca parte a unei analize privind moderarea conținutului ilegal de către rețelele sociale mari. Jourová a spus că Facebook a promis că va crește numărul de verificatori de fapte și că a primit rapoarte că rețeaua de socializare, foarte populară în Slovacia, a adăugat deja personal pentru a verifica potențialele date false răspândite pe platformă.
Marți, Comisia a publicat rapoarte detaliate despre modul în care rețelele sociale Facebook, YouTube și TikTok au tratat informațiile false care au circulat online în prima jumătate a anului 2023, ca parte a unui control regulat al platformelor online care au aderat la o cartă voluntară a UE privind dezinformarea. Aceasta le cere firmelor de tehnologie să ofere informații, inclusiv modul în care urmăresc publicitatea politică, să oprească finanțarea dezinformarii și să coopereze cu verificatorii de fapte.
Codul de practică privind dezinformarea din 2022 a fost aprobat în iunie 2022 și semnat de 44 de participanți, inclusiv de companii de rețele sociale, grupuri de verificare a faptelor și asociații de publicitate. Blocul își desfășoară, de asemenea, legea de moderare a conținutului, Digital Services Act (DSA), care impune ca platformele tehnologice mari cu peste 45 de milioane de utilizatori din UE să atenueze riscurile campaniilor de dezinformare, și care este de așteptat să instituie obligativitatea cartei de dezinformare pentru platformele online foarte mari, în prima jumătate a anului 2024.
[dntplgn recurring_amt1="5.00" recurring_amt2="10.00" recurring_amt3="20.00" item_name="Donatie"]
