Guvernul înăspreşte pedepsele pentru infracțiunile grave după cazul Caracal, până la închisoarea pe viață

Ministrul Justiției Ana Birchall anunță înăsprirea pedepselor pentru infracțiunile grave după cazul Caracal. Ana Birchall a precizat că a inițiat un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea unor acte normative prin care se propun pedepse mai mari pentru infracțiuni contra persoanei și înăsprirea condițiilor pentru eliberare condiționată. Se extinde totodată competența DIICOT.

Ministerul Justiției propune o pedeapsă de la 2 la 8 ani pentru răpirea de persoane, iar dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 18 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 205. Lipsirea de libertate în mod ilegal
(1) Lipsirea de libertate a unei persoane în mod ilegal se pedepsește cu închisoarea de la unu la 7 ani.
„(2) În cazul în care fapta este săvârșită prin răpire, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 8 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(3) Dacă faptele prevăzute la alin.(1) și (2) sunt săvârșite:
a) de către o persoană înarmată;
b) asupra unui minor;
c) punând în pericol sănătatea sau viața victimei;
d) asupra unei persoane aflate în imposibilitatea de a-şi exprima voința ori de a se apăra, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.
(4) Dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 18 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.”

„(6) Se consideră lipsire de libertate şi fapta comisă asupra unui copil cu vârsta de până la 2 ani.”

Ministerul vrea și înăsprirea condițiilor de eliberare condiționată. Astfel, acestea vor trebui îndeplinite cumulativ, în cazul în care cel condamnat să fie eliberat din pușcărie mai devreme.

„ART. 100. Condițiile liberării condiționate în cazul pedepsei închisorii
(1) Instanța poate dispune liberarea condiționată în cazul închisorii dacă sunt întrunite următoarele condiții:
„a) cel condamnat a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;”
b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
d) instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate”.

„SECȚIUNEA a 6-a – Liberarea condiționată
ART. 99. Condițiile liberării condiționate în cazul detențiunii pe viață
(1) Instanța poate dispune liberarea condiționată în cazul detențiunii pe viață dacă sunt întrunite următoarele condiții:
„a) cel condamnat a executat efectiv 25 de ani de detențiune;”
b) cel condamnat a avut o bună conduită pe toată durata executării pedepsei;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;

d) instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate”, se arată în proiectul de OUG.

Potrivit proiectului de OUG, în cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 65 de ani, se poate dispune liberarea condiționată, după executarea efectivă a jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depășește 10 ani, sau a cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în alin. (1) lit. b) – d).”

Totodată, pentru toate cazurile de eliberare condiționată nu se poate dispune această măsură „dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, sau în cazul pluralității de infracțiuni, pentru una din infracțiunile săvârșite, este de 10 ani sau mai mare, decât după executarea efectivă a cinci șesimi din durata pedepsei.”

În ceea ce privește percheziția domiciliară, aceasta va putea fi dispusă la orice oră, chiar și noaptea, în caz de flagrant.

„S-a constatat că termenul de 24 de ore poate constitui în unele cazuri. Noi propunem modificarea Codului de procedură penală – cererea procurorului prin care se solicită efectuarea percheziției domiciliare se soluționează de îndată, nu în termenul de 24 de ore, așa cum e prevăzut în prezent”, a declarat Ana Birchall.

„ART. 158 Procedura de emitere a mandatului de percheziție domiciliară
(…)
„(5) Cererea prin care se solicită încuviințarea efectuării percheziției domiciliare se soluționează, de îndată, în camera de consiliu, fără citarea părților. Participarea procurorului este obligatorie.”

„(31) Percheziția poate fi efectuată și în intervalul orar 20,00-6,00 în cazul infracțiunii flagrante sau când percheziția urmează să se efectueze într-un local deschis publicului la acea oră”, se arată în proiectul de OUG, postat pe site-ul Ministerului Justiției.

Totodată, competenţa DIICOT de a efectua urmărirea penală este extinsă în cazul formelor agravante ale infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prin răpire, precum şi în cazul infracţiunii de sclavie.

Și numărul maxim de posturi pentru Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism va crește cu 11 posturi de procruor și 40 de posturi de posturi de personal auxiliar de specialitate, economic și administrativ (35 de posturi de personal auxiliar de specialitate și 5 posturi de funcționari publici), se arată într-un proiect de hotărâre privind suplimentarea numărului maxim de posturi pentru DIICOT, elaborat de Ministerul Justiției.

VEZI Documentul integral cu modificările propuse

VIDEO declarația ministrului Justiției

https://www.facebook.com/ministeruljustitieiromania/videos/468670937044842/