X

EREZIILE ȘI CRIMELE PAPALITĂȚII: V. Epoca pornocrației. Papi conduși de curtezane

Image result for papa curtezane

            Perioada 904-964 este cunoscută în istoria papalității drept „epoca pornocrației” (de la termenii elini: porni = prostituată, kratos = putere, dominație). Este epoca în care papii erau numiți, conduși și înlăturați de către curtezanele papale.

De Maistre, scriitor papistaş, recunoaşte următoarele: „Când curtezanele preaputernice, monştri de desfrânare şi de nelegiuire, puseră mâna pe putere profitând de dezordinile publice, ele dispuneau de tot în Roma şi aduceau pe Scaunul Sfântului Petru, prin mijloacele cele mai vinovate, ori pe fiii, ori pe amanţii lor.“[1]

În prima jumătate a acestui secol domneau la Roma câteva curtezane dintr-o familie de nobili: Teodora (soția senatorului Teofilact), cu fiicele ei, Marozia și Teodora cea Tânără.

În anul 904 Marozia a reușit să ridice pe scaunul papal pe favoritul și amantul ei, Sergiu III (904-911).

În 914 Teodora cea Tânără a făcut papă pe favoritul ei, arhiepiscopul papistaș de Ravena, Ioan X (914-928). Însă Marozia a reușit aruncarea acestuia în temniță, pentru a ridica în scaunul papal pe Ioan XI, fiul ei și al papei Sergiu III. Ea avea și un fiu legitim, pe Alberic; acesta a uzurpat dominațiunea în Roma și până la moarte (954) a tiranizat pe fratele său vitreg și pe papii următori.

În anul 955 a urcat în scaunul papal, fiul său, Octavian, deci nepot al Maroziei, un băiat de 18 ani care a luat numele de papa Ioan XII. În anul 964 acesta a fost găsit mort în patul unei femei cu bărbat. Astfel s-a încheiat epoca pornocrației, epocă în care, cei care se considerau dumnezei erau înscăunați și înlăturați de curtezane.

de prof. dr. Ioan Vlăducă

– va urma –

Bibliografie

  • Vladimir Guettée, Papalitatea eretică, Ed Scara, 2010.
  • Euseviu Popovici, Istoria Bisericească Universală și Statistica Bisericească, Cartea întâia, ediția a II-a, tipografia Cărților Bisericești, Mănăstirea Cernica, 1926.

[1] Cf. Vladimir Guettée, Papalitatea eretică, Ed Scara, 2010, p. 249.

[dntplgn recurring_amt1="5.00" recurring_amt2="10.00" recurring_amt3="20.00" item_name="Donatie"]

9 comentarii

      1. @redactor
        Hristos a inviat!
        Finut raspunsul si cu totul ADEVARAT! Una Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca Biserica!
        Doamne ajuta!

    1. Caderea papalitatii are loc la 1009, cand germanicii alunga ultimul papa ortodox din Roma, punand in loc pe altul care spune Crezul cu Filioque. Incepand cu 1009 papii sunt stersi din dipticele Constantinopolului, pastrandu-se comuniunea doar pt marea masa a credinciosilor apuseni. Prin urmare 1054 este oficializarea rupturii care la nivel de ierarhi avusese loc la 1009.
      Marturii istorice mentioneaza ca in sec al XIII lea, in unele biserici sudul Italiei Crezul se mai spunea fara Filioque.

  1. Dpdv tehnic faceau parte din Biserica. Dar in timp ce in ortodoxie naravurile rele ale ierarhilor au fost si continua sa fie legate doar de persoana, la Roma naravurile rele au fost legate in masura mai mare de existenta Vaticanului, fapt care este valabil si azi. Papii incearca sa fie „model” pentru crestini dar Vaticanul ia masuri impotriva prelatilor care au abuzat copii numai atunci cand scandalurile nu mai pot fi inabusite. Vicarii lui Christos ascund mizeria sub covor dar cer iertare de la victime, spala picioarele saracilor in timp ce sunt paziti de propriile garzi etc. Ce e mai important, sa fii langa Dumnezeu sau langa papa?

  2. Parintele Selafiil de la Man Noul Neamt – Transnistria, povesterste ca in perioada interbelica, in unele manastiri dein Basarabia, unii calugari petreceau cu vin si femei – fara a intra in detalii. Toate aceste manastiri au fost inchise de comunisti.
    Sf Paisie Aghioritul spune ca s-au facut sapaturi arheologice in Egipt, unde au vietuit parintii Patericului. La inceputul vietuirii, locurile de locuit erau austere. Inainte de pustiire, in manastiri intrase luxul…

    Iata doua cauze care snt devastatoare pt monahism si in lumea ortodoxa.
    Acum a aparut una mai mare: ecumenismul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button