Ne vom mira oare când peste puţin timp, pe străzile Clujului, vom vedea plimbându-se englezi cu sânge albastru, membri ai Casei Regale britanice, veniţi în vizită pe meleagurile de unde strămoşii lor, odinioară, au plecat în Europa Occidentală?
Deşi nu mai este o noutate că o parte dintre ascendenţii familiei regale britanice provin din Transilvania, cert este însă că una dintre ramurile principale ardelene din care se trage actuala regina, Elisabeta II, apartine familiei Kemeny, originara din comuna clujeană Mănăstireni. Cu alte cuvinte, prinţul moştenitor Charles şi fiii lui, William şi Harry, se pot mândri că în venele lor curge şi sânge de clujean, scria HotNews în urmă cu câţiva ani.
Istoricul clujean Tudor Sălăgean, de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, a descoperit că familia regală se trage din Mănăstireni, după o serie de studii efectuate împreună cu un grup de studenţi, în arhivele din ţară şi din străinătate.
„Mănăstireni-ul este singura localitate din nordul Transilvaniei care figurează, oficial, în tabloul genealogic al ultimelor şapte generaţii de predecesori ai familiei regale britanice„, a menţionat Tudor Sălăgean.
Istoricul clujean a precizat că aceste lucruri se pot verifica destul de uşor în ziua de astăzi, unele dintre informaţii fiind deja trecute şi pe site-urile oficiale ale Casei Regale britanice, unde apare şi numele localităţii clujene.
Două familii ardelene la
Din Mănăstireni se trag o parte din strămoşii actualei familii regale, cunoscută şi sub numele de Casa de Windsor.
Se ştie că la Sângeorgiu de Pădure, o localitate din judeţul Mureş, în cripta bisericii reformate, îşi doarme somnul de veci contesa Claudine Rhedey de Hohenstein, stră-străbunica actualei regine Elisabeta II a Marii Britanii. Ea era soţia contelui Alexander von Wurtemberg, fiind strămoşii în linie directă a actualei suverane britanice.
De altfel, ascendenţa sa transilvană poate fi o explicaţie pentru interesul enorm pe care îl arată Prinţul Charles al Marii Britanii pentru aceste zone. Printre altele, el este proprietarul unei vechi case săseşti pe care a restaurat-o şi unde locuieşte atunci când ajunge în sudul Transilvaniei.
Ceea ce se cunoaşte mai puţin este că familia Rhedey, una dintre cele mai însemnate din Transilvania secolelor XVII-XVIII, s-a încuscrit, la un moment dat, cu familia Kemeny, originară din Mănăstireni.
Nobilii Rhedey au primit în dar domeniul şi castelul de la Sângeorgiu de Mureş, încă de pe vremea lui Ştefan Bathory, principe al Transilvaniei la sfârşitul secolului XVI, stabilindu-se aici pentru secolele următoare.
Domeniul aparţinuse nobilului Kornis, care în urma trădării suveranului său a fost decapitat, iar familia deposedată de proprietăţile deţinute.
Însă, derulând înapoi firul istoriei, întreaga poveste porneşte de undeva, de pe la mijlocul secolului XVII, când contesa Krisztina Kemeny de Mănăstireni, fiica baronului Simon Kemeny, pomenit în memorandumul saşilor clujeni către împăratul austriac Josef II, se căsătorește, în 1763, cu baronul Balthazar Banffy de Losoncz, a căror fiică, Therese Banffy devine, mai târziu, soţia contelui Mihaly.
Fiul lor, Ladislau Rhedey, se căsătoreşte, la rândul lui, cu baroneasa Agnes Inczedi, părinţii lui Claudine Rhedey, stră-străbunica reginei Elisabeta II. Astfel, Krisztina Kemeny este stră-stră-stră-stră-străbunica reginei Elisabeta II.
Kemeny, întemeietorii domeniului Calatei
Familia Kemeny este una dintre cele mai vechi familii cu sânge albastru din Transilvania, a cărei origini se află în comuna clujeană Mănăstireni. Vechimea ei coboară în timp, ajungând în preajma secolelor XII-XIII, după cum menţionează actualul paroh reformat din localitate, pastorul Kun Attila.
Mănăstireniul este leagănul a cinci mari familii nobiliare vechi din Ardeal, întemeietorii satelor şi proprietăţilor latifundiare din zona geo-etnografică a Calatei (Kalotaszeg), care ajungeau până dincolo de dealurile Sălajului şi până spre domeniile saşilor clujeni.
În curtea bisericii reformate din Mănăstireni, înconjurată cu un zid de piatră, se mai păstrează astăzi pietrele funerare a câtorva morminte nobiliare, printre care şi cel al baronului Imre Kemeny, unul dintre membrii celebrei familii din care se trage şi regina Angliei. În vechea sacristie a bisericii se află fragmente din monumentele funerare, printre ele fiind şi câteva aparţinând familiei Kemeny, pe unul dintre ele fiind distinctiv trecut numele Kemeny Ferencz, din anul 1881.
În ascendenţa acestei familii nobiliare apar nume care au marcat istoria Transilvaniei.
Astfel, unul dintre principii Ardealului a fost Janos Kemeny, care a domnit între 1660-1662 şi a murit în bătălia cu turcii de la Seleuşul Mare. Un alt nume este cel al scriitorului Janos Kemeny, care trăit în perioada interbelică la castelul de la Brâncoveneşti, una dintre ultimele reşedinte ale acestei vechi familii nobiliare ardelene.
În biserica reformată de pe strada Kogălniceanu din Cluj, locul unde se aduna altădată Dieta Transilvaniei, se află expuse câteva embleme ale familiei Kemeny, iar în Cimitirul Central (Hajongard) îşi duc somnul de veci o parte din membri acestei mari familii nobiliare, stabiliţi în oraş încă din secolul XIX.
Palatul clujean al strămoşilor Prinţului Charles
Aflat în Piaţa Unirii, la intersecţia cu strada Napoca, Palatul Rhédey poartă numele familiei care l-a cumpărat la începutul secolului al XVIII-lea.
Pe la 1500, pe locul actualului Palat Rhédey, se aflau patru case care aparţineau patricienilor clujeni. Pe locul acelor case a fost ridicat Palatul Rhédey, construit în stil eclectic. În epoca construcţiei palatului, actuala stradă Napoca se numea uliţa Fânului, întrucât din zona complexului Hasdeu până aproape de Mănăştur se întindeau Fânaţele Clujului, potrivit România Liberă.
Una dintre celebrele locatare a Palatul Rhédey a fost Claudia Rhedey de Kis Rhede, care este stră-stră-bunica reginei Elisabeta a II a a Marii Britanii.
Claudia Rhedey de Kis Rhede este fiica contelui Ladislau Rhedey de Kis Rhede şi a baronesei Agnes Inczedi. Ea şi a petrecut o mare parte a adolescenţei în Palatul Rhedey.
Se spune că la un bal, Claudia l-a cunoscut pe ducele Alexander de Wurtemberg, fiul lui Louis von Wutemberg. Cei doi tineri s-au plăcut şi au decis să încheie o căsătorie morganatică, dar tatăl Claudiei, s a opus. După moartea tatălui, survenită în 1835, Claudia s a căsătorit cu Alexander de Wurtemberg şi a devenit contesă de Hohenstein. Din căsătoria lor au rezultat trei copii: Claudine, Amalie şi Francis, care – urmare a regulilor căsătoriei morganatice – au moştenit doar titlul mamei, fără să aibă nici un drept asupra titlului şi moştenirii tatălui lor. Claudia a decedat la doar 29 de ani, în condiţii incerte.
Potrivit unor surse, Claudia – însărcinată cu cel de al patrulea copil – s-a dus să îşi viziteze soţul la Graz, în Austria. Dificultatea drumului a obosit o peste măsură, a declanşat naşterea prematură, iar sângerarea abundentă care a urmat i-a cauzat decesul. Alte surse susţin ipoteza unui accident de călătorie suferit în Germania.
