InCont - ȘtirileProTV | Explicatiile lui Ciolos pentru "Comisia despre nimic": “'Gaura" din buget, o fumigena a celor care cauta scuze ca nu pot realiza promisiunile din campanie
de null
Fostul premier Dacian Ciolos sustine ca nu exista nicio gaura in bugetul pe 2016, aceasta idee fiind, in opinia sa, „o fumigena” a celor care cauta scuze ca nu pot realiza promisiunile pe care PSD si ALDE le-au facut in campania electorala.
„Nu exista nicio ‘gaura’ in bugetul anului 2016. Daca o astfel de ‘gaura’ ar fi existat, aceasta ar fi trebuit sa aiba un impact asupra deficitului. Am incheiat insa anul cu un deficit de 2,6%, mai mic decat cel estimat initial (de 2,8%), ceea ce demonstreaza ca am guvernat cu responsabilitate si prudenta intr-un an cu numeroase presiuni electorale. Mai degraba, aceasta idee poate fi considerata o ‘fumigena’ a celor care cauta scuze pentru a explica de ce nu pot realiza promisiunile facute in campanie de PSD si ALDE„, a afirmat Ciolos, pe Facebook.
El considera ca se poate vorbi, cel mult, de „o estimare prea ambitioasa” atunci cand a fost facuta proiectia bugetara pe 2016 la capitolul fonduri externe nerambursabile, dar mentioneaza ca estimarea initiala a fost realizata de Guvernul Ponta in 2015, Cabinetul Ciolos preluand aceasta estimare existenta la Ministerul de Finante atunci cand a adoptat bugetul.
„In 2015, Guvernul Ponta a estimat ca in 2016 ar putea fi incasate 12,3 miliarde de lei din fonduri europene. Estimarea s-a dovedit a fi total nerealista, in conditiile in care programele europene de finantare erau blocate sau mult intarziate. Daca ne uitam la tot ceea ce a primit Romania in 2016, se poate spune ca am avut un record de incasari, cu peste 7 miliarde euro, cea mai mare suma primita de la aderare pana in prezent intr-un singur an„, a explicat Dacian Ciolos.
Potrivit acestuia, Guvernul PSD a ratat primii doi ani de absorbtie de fonduri europene, 2014 – 2015, atragand numai 0,44 miliarde lei.
„Ca sa intelegem mai bine rezultatele Guvernului Ciolos la capitolul fonduri europene, este suficient sa comparam cele doua exercitii bugetare europene, 2007 – 2013 fata de 2014 – 2020. In anul 2009, al treilea an al exercitiului, au fost atrasi 1,9 miliarde lei, iar in anul 2016, al treilea an al exercitiului curent, absorbtia este de 5,2 miliarde lei. De aproape 3 ori mai mult!”, a aratat Ciolos.
Fostul premier sustine ca in ultimii ani au fost supraestimate „de foarte multe ori” veniturile din fonduri europene.
„Nu e prima data cand acestea nu se realizeaza conform prognozei. Este o problema structurala, a modului in care se realizeaza proiectia bugetara corelat cu implementarea proiectelor europene realizate de institutiile publice si care nu a fost specifica acestui an, asa cum se lasa sa se inteleaga. In ultimii ani au fost aproape sistematic diferente intre veniturile estimate si cele realizate din fonduri europene. In 2014, au fost prognozate 14,8 miliarde lei si au fost realizate 12,9 miliarde lei, deci au ‘lipsit’ aproape 2 miliarde de lei. Iar in 2013 a fost si mai rau, dupa ce au fost prognozate la rectificare incasari de 12,4 miliarde lei, in final au fost realizate venituri mai putine cu peste 3 miliarde de lei, iar in 2012 au ‘lipsit’ din aceleasi motive 4,6 miliarde lei”, a precizat Dacian Ciolos.
Acesta a aratat ca nerealizarea unor venituri bugetare estimate in 2016 nu are impact negativ asupra bugetului din 2017.
„Cei care afirma ca din veniturile prognozate si nerealizate in bugetul pentru 2016 ar fi putut face in 2017 spitale, autostrazi, majorari de salarii si pensii fac afirmatii pur propagandistice, fara legatura cu regulile de executie bugetara. Nu am lasat nicio mostenire grea actualului Guvern. Dimpotriva, le-am usurat povara fiscala prin rambursari mai mari de TVA (1 miliard de lei in plus) si le-am creat conditii favorabile pentru a incasa mai multi bani europeni in 2017”, a adaugat Ciolos.
Referindu-se la rectificarea bugetara din luna noiembrie 2015, el a explicat ca, avand in vedere evolutia economiei din primul semestru, care a inregistrat un ritm de crestere de 5,2%, se justifica o rectificare bugetara pozitiva in semestrul al doilea, dat fiind faptul ca veniturile reale erau mai mari decat cele prognozate.
